Casa sufletului

Un batran tamplar se afla în pragul pensionarii. Era înca în putere de aceea patronul sau, îl mai dorea la lucru în echipa sa. Cu toate acestea, batranul era hotarat sa se retraga, pentru a duce o viața mai linistita alaturi de familie. Renunta la un salariu bunicel preferand  liniștea. Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul îi ceru sa mai construiasca doar o singură casa. Batranul accepta, însa nu mai punea suflet în ceea ce facea. Chema ajutoare nepricepute si folosea scanduri…..nepotrivite. Si lui îi era rusine de cum arata ultima lucrare.

Cand în cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada. Îi darui tamplarului cheia de la intrare, zicandu-i:aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!
Tamplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca îsi zideste propria casa asa,atunci ar fi facut-o cu totul altfel. Așa e si cu noi.Ne construim vietile, punand în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim în casa care tocmai ne-am construit-o. Daca am putea-o reface, am face-o mult diferita. Insa nu ne putem intoarce înapoi.

Ia aminte! Tu ești tamplarul. În fiecare zi bati un cui, asezi o scandura sau ridici un perete. Viata e întocmai cum ti-o cladesti. Alegerea pe care o faci  azi, zideste casa în care vei locui maine. Deci nu uita: ce faci, te reprezinta!

Script logo
contact webmaster